O plimbare prin centrul Craiovei din perioada interbelica trebuie sa fi fost o adevarata incântare pentru omul de rând care dorea sa-si mai „clateasca ochii“ in bogatia arhitectonica a orasului. Casele boierilor de altadata au inceput insa sa fie azi asociate cu numele altor „boieri“ autohtoni, care mai pastreaza doar o dâra din stilul de viata si gustul pentru frumos al vechilor bogatasi.
De pe la mijlocul secolului XIX, casele cochete ale boierilor si ale marilor bogatasi au inceput sa rasara discret pe strazile cartierelor rezidentiale, una câte una, in stiluri diferite „croite“ de arhitecti renumiti. Tot craioveanul stia pe unde vine casa Chintescu, casa Zamfirescu sau casa Druga, oameni de vaza in Craiova de inceput de secol XX, oameni cu afacerile in sânge care ofereau de lucru miilor de craioveni nevoiasi. Ce s-a intâmplat cu locuintele boierilor de altadata ai Craiovei care dadeau identitate si farmec orasului? Cele care au reusit sa supravietuiasca regimului totalitar de 50 de ani apartin azi altor „boieri“ care, pe cai mai mult sau mai putin ortodoxe, au pus mâna pe adevarate valori arhitecturale.
Casa persecutatului Druga, locuita de Staicu
Poate unul dintre cele mai sinuoase destine ale secolului trecut este cel al casei industriasului craiovean Barbu Druga, de pe strada Bujorului. Cunoscut drept primul intreprinzator care a produs faina in cantitati industriale in fabrica sa aflata pe locul fabricii de pâine Pan Group de azi, Barbu Druga era renumit in aceeasi masura pentru generozitatea sa. Angajatii de la fabricile de pâine si paste fainoase „Barbu Druga“ erau premiati de sarbatori, copiii acestora primeau haine si rechizite, iar banii donati de Druga au ajutat la supravietuirea multor copii sarmani din Banie. Viata afaceristului craiovean a luat insa o alta turnura, o data cu venirea la putere a comunistilor. Averea sa si casa cu vitralii de pe strada Bujorului pe care Druga o impodobise cu colectii nepretuite de arta au fost rechizitionate de „tovarasi“ care au transformat ulterior imobilul in locuinta de protocol pentru „cel mai iubit dintre fiii patriei“, Nicolae Ceausescu. Industriasului i-a fost refuzat si dreptul la pensie, iar acesta a murit la inceputul anilor ’50, cersind pe strazile Craiovei. In prezent, locuinta in care se spune ca si-ar fi petrecut o noapte sotii Ceausescu apartine tot unui om de afaceri craiovean, insa unul controversat si nu la fel de filantrop. Mostenitorii lui Barbu Druga care au cerut in instanta casa, i-au vândut multimiliardarului craiovean Dinel Staicu toate drepturile litigioase, iar Staicu a intrat in posesia monumentului istoric si arhitectural in anul 2004. Intre timp, omul de afaceri craiovean a gasit de cuviinta sa contribuie si el la arhitectura cladirii, „protejând“ vitraliile casei care dau spre strada Bujorului cu geam termopan.
PSD Dolj, chirias in locuinta liberalului Plesia
Alta locuinta cu o istorie lunga de peste un secol, dar cu destin incert, este casa Plesia, de pe strada Mihail Kogalniceanu. Locuinta renumitei familii Plesia a fost ridicata la inceputul secolului XX de liberalul latifundiar Ionel Plesia, ulterior finantator al echipei de fotbal FC Craiova. In casa politicianului si omului de afaceri craiovean se puneau la cale aliante politice si se dadeau petreceri rasunatoare, alaturi de mariile familii de boieri ale vremii. Ca in cazul majoritatii caselor boieresti din Craiova, si casa Plesia a cazut in mâinile comunistilor incepând cu a doua jumatate a secolului XX. Locuinta cu etaj de pe strada Kogalniceanu a fost insa cel mai intens disputata in perioada postdecembrista. Dupa ce a trecut prin ograda mai multor regii, casa a ajuns sa adaposteasca azi organizatia PSD Dolj in calitate de chirias la etajul cladirii si Biblioteca Franceza Omnia, filiala a Bibliotecii Nationale, la parter si asteapta sa fie introdusa intr-un program de reabilitare in valoare de 800.000 de euro.
Casa Poenaru, transformata in hotel de Ilinca
Unui proces de renovare indelung a fost supusa si casa Poenaru, de pe strada Brestei, locuinta in care s-a nascut si a locuit pâna in anii adolescentei savantul român Gogu Constantinescu, descoperitorul sonicitatii. Construita in stil neoeclectic in secolul XIX, casa de pe fosta strada Muzelor 1421, care a adapostit in trecut una dintre cele mai luminate minti din tara, a fost renovata in ultimii ani pâna la cele mai mici detalii si transformata in hotel-restaurant de patru stele de afaceristul craiovean George Ilinca. Lista caselor cu valoare istorica si arhitecturala detinute in zilele noastre de afaceristi craioveni ar putea continua. Casa Zamfirescu, de pe strada Mitropolit Firmillian, in care a locuit patronul sculptorului român Constantin Brâncusi sau fostul hotel Geblescu (actualul New York) sunt doar câteva dintre exemplele care ar putea intregi tabloul oferit de „noua protipendada“.
