Distractiile care umpleau timpul liber al craioveanului de acum un secol nu difereau prea mult de cele ale locuitorilor de azi ai orasului. Desi traiau in vremuri lipsite de prea multe mijloace, craiovenii de acum un secol, ca si cei de azi, gaseau ca distractii de baza muzica, bautura si plimbarile in Parcul „Nicolae Romanescu“.
Locul preferat de petrecere a timpului liber pentru craiovenii de toate clasele sociale a fost in vremurile de inceput de secol XX Parcul „Romanescu“. Indiferent de marimea portofelului, locuitorii de mahala si boierii veneau cu intreaga familie in parc, la serbarile câmpenesti sau la picnic. Gustarile in natura nu erau insa singurul mijloc de relaxare al orasenilor. In fiecare marti, joi si duminica, in chioscul existent si azi in Parcul „Romanescu“ sustinea concerte de muzica fanfara militara a orasului, traditie care s-a pierdut treptat in anii comunismului. Pe lânga distractiile pentru orice buzunar, in Parcul „Romanescu“ aveau loc si evenimente exclusiviste, la care participau numai locuitorii din paturile sociale inalte. Spre exemplu, adevarate evenimente mondene erau considerate concursurile hipice de pe hipodrom, la care luau parte uneori si membri ai familiei regale.
Armeanul Agop primea bogatasii in fata Universitatii de azi
Distractia citadina de baza la inceputul secolului trecut era insa cârciuma. In localurile in care se servea bautura si mâncare, craioveanul gasea conversatia cea mai placuta, iar orele treceau parca mai repede in compania unor lautari cunoscuti ai vremii, precum Radu de la Giubega. Ca si craiovenii, cârciumile erau si ele impartite dupa marimea portofelului. Spre exemplu, pentru boieri si bogatasi armeanul Agop avea mereu pregatite mâncaruri alese in restaurantul sau de vizavi de Palatul Justitiei (in prezent Universitatea din Craiova). Oamenii de cultura aveau si ei un loc in care se duceau sa dezbata problemele vremii si sa se distreze. Restaurantul-cafenea „Mihai Eminescu“, situat in trecut pe locul actualei Gradini de Vara a cinematografului Patria, primea numai actorii, scriitorii si profesorii craioveni, iar preturile practicate de restaurant erau mai mici pentru acestia. Elita Craiovei nu era singura care avea acces la distractiile de cârciuma. In fiecare mahala a orasului functiona la inceput de secol si in perioada interbelica cel putin un astfel de stabiliment, in care bautura, ciorba de burta si mititeii erau la loc de cinste. De altfel, alcoolismul era o problema reala pentru societatea interbelica, iar combaterea acestuia era chiar un punct din programele electorale ale politicienilor.
Minerva de ieri, Minerva de azi
Cel mai cunoscut si apreciat dintre localurile craiovene de inceput de secol XX era Minerva, complex construit in stil oriental si frecventat de inalta societate. Aici aveau loc intâlniri la nivel inalt, cu tinuta obligatorie, in care se planificau aliante politice sau se tratau migrarile de la un partid la altul. Oamenii cu dare de mâna care veneau la Minerva aveau ocazia sa asculte mari lautari ai vremii si sa guste din cele mai alese preparate culinare. Localul si-a pastrat standardul elitist si in anii care au urmat celui de-al doilea razboi mondial, insa reabilitarea imobilului a fost neglijata. Desi cladirea cu valoare arhitectonica a intrat intr-un proces amplu de renovare in ultimii ani, destinatia sa initiala, aceea de a gazdui lumea buna a Craiovei, nu a fost pastrata. In prezent, intre gravurile in stil oriental ale fostei cofetarii de la Minerva se odihnesc pantofi made in China, iar sala mare a Minervei a devenit cazino.
Cinematografele, mai multe cu unul decât acum un secol
Timpul liber al craiovenilor cu obraz fin se scurgea insa si in locuri mai „culte“. Spre exemplu, in perioada interbelica toti craiovenii isi puteau petrece dupa-amiaza urmarind un film mut la singurul cinematograf din oras, situat pe atunci in fata Bisericii „Sfânta Treime“. In timpul filmului, oamenii aveau ocazia sa asculte o partitura la pian sau un cuplet. Daca, intre timp, cinematografia le-a oferit craiovenilor si alt gen de filme, mai moderne, numarul cinematografelor din oras nu s-a modificat prea mult in zilele noastre. In Craiova functioneaza in prezent doar doua cinematografe. Alta distractie a craiovenilor din vremurile apuse erau spectacolele de la Teatrul National, cladire care a ars in anul 1929 si care era situata in locul Romartei de azi. La sfârsitul secolului XIX, locuitorii cu dare de mâna aveau ocazia sa asculte frecvent lectura lui Ioan Luca Caragiale chiar din gura acestuia. Pentru orele de la teatru, scriitorul era platit regeste si se intorcea mereu in Banie pentru a le recita craiovenilor piesele sale.
Muzica live, preferata craiovenilor din toate timpurile
Ca si acum, craiovenii de la inceputul secolului trecut preferau muzica live. Desi achizitionarea unui gramofon sau patefon era obligatorie pentru orice casa cu „blazon“, boierii aduceau la ocazii speciale cvartete care incântau oaspetii. Muzica live a devenit la un moment dat atât de „la moda“, incât familiile de boieri, precum Cornetti, Chintescu sau Aman, se intreceau in aducerea celor mai bune cvartete italiene. Distractiile de acest gen erau inaccesebile insa craiovenilor din mahalale. Acestia aveau, la rândul lor, cântareti de muzica live mai aproape de gusturile lor. Lautarii, de obicei tigani, veneau in mijlocul locuitorilor de rând ai Craiovei si, pentru o suma modica, dadeau spectacole la care participa intreaga comunitate.
Parcul „Romanescu“, loc de duel
In afara de loc de distractie pentru craioveni, Parcul „Romanescu“ a fost gazda nu de putine ori pentru duelurile ce aveau loc intre boieri. De obicei, motivul duelurilor erau jignirile sau insultele adresate doamnelor din inalta societate. Din cauza numarului mare de boieri care si-au gasit sfârsitul in astfel de intreceri, duelul a fost interzis de Barbu Stirbei. Desi era interzis prin lege, duelul a fost practicat in continuare de boierii din Craiova.
