Proiectantul incintelor indiguite de la Dunare, din judetul Dolj, actualul SC ISPIF SA Bucuresti, s-a declarat neputincios in gasirea unei solutii de salvare a sase localitati riverane fluviului, amenintate de ape. Dupa ce digul de aparare de la Dunare s-a prabusit luni in dreptul statiei de pompare „Ianosi“ si apa a navalit peste localitatea Rast, Comitetul Ministerial pentru Situatii de Urgenta a primit solutia salvatoare de la unitatea care a proiectat digurile: FUGITI.
Dupa ce Dunarea nu a mai incaput in albia trasata artificial de oameni prin desecarea baltilor care-i permiteau sa se reverse fara prea mari pagube, apa a inceput sa preseze digurile de aparare ridicate in anii ’70. Lasate in paragina 16 ani, digurile s-au imbibat cu apa ca un burete si au inceput sa cedeze, spre surpriza autoritatilor care credeau ca tin situatia sub control si care saptamâna trecuta se tot cazneau sa gaseasca locul potrivit pentru crearea de brese artificiale. Fara sa ceara aprobare, Dunarea a spart digul de aparare in dreptul statiei de pompare „Ianosi“ situata in dreptul localitatii Catane. Puhoaiele au navalit peste aproximativ 10.000 ha de teren care, inainte de uriasul plan al desecarilor, in urma caruia s-a crezut ca se redau agriculturii miile de hectare de pamânturi, erau ocupate de baltile Bistretului si Rastului. Dupa ce si-a ocupat cu furie vechile locuri din fostele balti, Dunarea a inceput sa acapareze casa dupa casa, ulita dupa ulita din satul Rast. Atunci s-au instalat panica, furia, neputinta si nestiinta.
Situatie fara iesire
Realizând ca nu mai poate controla Dunarea pe portiunea din judetul Dolj, iar localitatea Rast se afla deja sub ape, guvernul a apelat la comisia de specialisti a SC ISPIF Bucuresti (institut de proiectare a digurilor), pentru gasirea unei solutii tehnice la digurile de aparare si la digurile de compartimentare a incintelor de pe valea Dunarii. Specialistii au analizat situatia din incinta indiguita Bistret-Nedeia-Jiu, neinundata inca la sfârsitul saptamânii trecute, si au raspuns Comitetului Ministerial pentru Situatii de Urgenta, intrunit la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, ca situatia este fara iesire. In interiorul incintei indiguite se afla 22.210 ha de teren, iar digul proiectat si executat in incinta are o lungime de 22 km si o inaltime de 4,5-5 m. Digul este perpendicular pe Dunare si localitatea Bistret si este dig de compartimentare. Localitatile Bistret, Plosca, Dunareni, Sapata, Macesu de Jos si Nedeia sunt riverane incintei indiguite si au cote de inundabilitate cuprinse intre 27,5 si 28 m. Aceasta incinta poate stoca un volum de apa de 230 de milioane de metri cubi de apa cu conditia nedepasirii cotei de 27,5 m. Daca debitul de apa evacuat prin bresa de la „Ianosi“ nu mai poate fi controlat pentru a mentine apa la cota de 27,5 m, specialistii care au proiectat digurile au recomandat construirea de diguri de aparare de inaltime mica (diguri iepuresti) in partea de nord a incintei, adica la DN 55A, precum si a digurilor-potcoava in dreptul celor sase localitati riverane amintite. Toate aceste lucrari ar insemna de fapt transportul a 100.000 mc de terasamente pe o lungime de dig de aproximativ 38 km, lucrari care trebuia efectuate in doar 48 de ore.
Cedeaza Ostroveniul?
Specialistii bucuresteni nu au crezut nici ei in solutia pe care au gasit-o, pentru ca nimeni nu ar fi putut construi peste noapte 38 km de dig iepuresc, fapt pentru care au recomandat fuga sanatoasa. „Presupunând ca aceste diguri nu pot fi executate in timp util, atunci se impune cu necesitate a fi evacuata populatia in cel mai scurt timp (nivelul apei in localitati devenind in acest fel de aproximativ 1,5-2 m)“. Dupa ce specialistii au recomandat fuga din calea apelor, generalul Vladimir Secara, seful Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, a ordonat evacuarea locuitorilor din localitatea Bistret in conditiile in care cele doua subtraversari ale digului de compartimentare nu au putut fi obturate, iar apa din incinta Rast patrunde in incinta Bistret-Nedeia-Jiu. In interiorul celei de-a doua incinte se afla cele 200 ha de amenajare piscicola de la Dunareni, lac din care apa ar fi trebuit deversata prin strapungerea digului de imprejmuire si dirijarea apei catre orezariile de la Nedeia. Alternativa la strapungerea dirijata era spargerea naturala a digului slabit in dreptul localitatii Cârna din cauza presiunii si inca o localitate evacuata. Cu poticneli si opinteli, digul pescariei a fost strapuns. Alta problema care a aparut in cursul zilei de ieri este deversarea Dunarii peste coronamentul digului de aparare, in dreptul localitatii Ostroveni, pe o distanta de 1 km. „Digul de la Ostroveni are probleme si toti oamenii nostri lucreaza la consolidare si suprainaltare. Daca va ceda, va fi rau de tot, pentru ca va inunda Sarata, Ostroveniul si Bechetul. Nu ne ramâne decât sa speram ca nu va ceda“, a spus Daniela Prodan, director ANIF, sucursala Dunare-Olt. Indiferent de cât de incet sau de repede patrunde apa prin bresele pe care si le-a creat sau i-au fost create, specialistii care au proiectat digurile nu mai au nici o solutie. La diguri, lucrurile par haotice, oamenii alergând care incotro cu sacii de nisip in spate, in speranta ca vor putea intârzia dezastrul. Rândurile sinistratilor se ingroasa!
