Extinderea Craiovei peste limitele teritoriale stabilite de Legea nr. 2/1968, precum si exercitarea puterii administrative a consiliului local al municipiului asupra acestora sunt in contradictie cu legislatia in vigoare. Din aceasta cauza, comunele limitrofe Malu Mare si Cârcea au intrat in conflict cu Primaria Craiova, miza constituind-o incasarea impozitelor de la societatile comerciale care si-au stabilit sediile sau punctele de lucru in zonele contestate si revendicate de fiecare dintre cele trei parti.
Primaria Craiova incaseaza ilegal de ani buni sute de miliarde de lei din taxele si impozitele platite de societatile comerciale care au sediul sau punctul de lucru pe teritoriile comunelor Malu Mare si Cârcea. Singura justificare a autoritatii municipale este faptul ca a emis autorizatii de construire pe baza unui Plan de Urbanism General, aprobat de Prefectura Dolj in anul 2000, care, spun edilii Craiovei, le-ar da dreptul sa colecteze bani de pe terenuri aflate administrativ pe teritoriul altor localitati. Metro si Selgros sunt cele mai cunoscute societati de pe urma carora Primaria Craiova isi rotunjeste veniturile in dauna primariilor din Cârcea si Malu Mare, care ar trebui sa beneficieze de taxele si impozitele colectate de la acestea. Desi Legea nr. 2/1968 a pus bazele impartirii administrativ-teritoriale a României, inclusiv a Craiovei si a comunelor limitrofe, stabilind clar granitele localitatilor, fostul primar Vasile Bulucea si actualul edil-sef al municipiului, Antonie Solomon, au interpretat prevederile legale dupa cum le-a dictat interesul. Acestia au eliberat autorizatii de construire pe terenuri aflate in extravilanul celor doua comune, motivând ca terenurile cu pricina fac parte din intravilanul extins al orasului stabilit prin PUG-ul aprobat in 2000.
Extindere in afara legii
Invocarea de catre Primaria Craiova a Planului de Urbanism General pentru extinderea orasului pe teritoriile administrative ale comunelor Malu Mare si Cârcea este paravanul sub care edilii au incalcat legea cu buna stiinta, deoarece PUG-ul nu se substituie legii, fiind doar o viziune de ansamblu a dezvoltarii localitatii. Modificarea actualei impartiri administrativ-teritoriale o poate face doar o noua lege care ar trebui sa tina seama de nevoia de dezvoltare economica si urbana a fiecarei localitati. Acest lucru este valabil si in cazul Craiovei, a carei nevoie de extindere este reala, dar va trebui facuta in limitele legale. La nivel judetean, singurul in masura sa initieze un proiect de lege care sa modifice actualele granite este prefectul. In ultimii 16 ani, nici unul dintre reprezentantii guvernului in teritoriu nu s-a obosit sa propuna un astfel de proiect. Nici parlamentarii din Dolj nu au dat semne ca ar vrea sa lamureasca situatia, lasându-i pe primari sa se razboiasca intre ei. Asa s-a ajuns la situatia absurda in care fiecare dintre cele trei localitati aflate in conflict, Craiova, Malu Mare si Cârcea, si-a comandat PUG-uri in care o parte din teritoriile lor se suprapun, un teren figurând deopotriva sub doua administratii. Mai mult, Primaria Craiova a emis zeci de autorizatii de construire pe terenurile administrate de cele doua comune, lucru care contravine legii.
Desi arhitectul-sef al Craiovei, Daniel Marculescu, si primarul Antonie Solomon au avizat si emis autorizatii pe banda rulanta prevalându-se de PUG-ul aprobat in 2000 de consiliul local, autoritatile de la Bucuresti au alt punct de vedere.
Autorizatiile la control!
Intr-un raspuns trimis Gazetei de Sud la sfârsitul lui decembrie 2005, Directia Generala Amenajarea Teritoriului, Urbanism si Politica Locuirii din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului spune urmatoarele: „O primarie poate emite autorizatii de construire numai pe teritoriul pe care il administreaza – in cazul Craiovei, numai pe teritoriul administrativ al muncipiului. Conditiile din avizul MLPAT nu fac decât sa aminteasca emitentului de autorizatii situatia legala in care trebuie sa se incadreze, situatie in general cunoscuta si respectata de catre primarii. Planul urbanistic general al unei comune, oras sau municipiu nu poate include in intravilanul sau terenuri situate pe teritoriul administrativ al altei comune. Este greu de imaginat ca cineva ignora acest lucru elementar. Conform Legii taxelor si impozitelor locale, comuna pe teritoriul careia se afla unitatile autorizate incaseaza taxele si impozitele aferente acestora“. Adresa ministerului da si solutia legala prin care se poate extinde o localitate. „In situatia in care muncipiul resimte nevoia unei extinderi teritoriale pentru investitii mari consumatoare de teren, singura modalitate legala este intocmirea unei documentatii de amenjare a teritoriului zonal (PATZ) periurban (metropolitan), care include comunele limitrofe interesate, urmând ca operatiunile urbane efective sa fie administrate de un Consiliu intercomunal pe baza unui protocol de colaborare“, se mai arata in adresa mentionata. Documentul a ajuns si pe masa Consiliului Local Craiova si a Inspectoratului de Stat in Constructii, care „va verifica legalitatea autorizatiilor de construire acordate de Primaria Craiova pe teritoriul altor comune si va lua masurile de remediere care se impun“.
Primaria nu vrea sa stie care sunt limitele Craiovei
Arhitectul-sef al Craiovei, Daniel Marculescu, sustine ca nu stie pâna unde tine Craiova. „ Nu ne-a spus nimeni care este teritoriul administrativ al Craiovei. Legea nr. 2 din 1968 este ambigua si trebuia sa aiba o anexa care sa cuprinda hartile localitatilor. Noi avem niste harti, dar ele nu au nici un fel de stampila care sa certifice ca sunt autentice. Nu stim pe ce baza Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI) a facut masuratorile si nici cum s-au trasat hotarele. Deocamdata, Craiova are un PUG aprobat inaintea celorlalte localitati si toata lumea trebuie sa inteleaga nevoia de extindere a orasului“, a spus Daniel Marculescu. Specialistii OCPI il contrazic insa pe arhitectul-sef al primariei si sustin ca municipalitatea ar putea afla usor pâna unde are competente administrative, daca ar consulta evidentele departamentului „Banca de date, masuratori topo“ al primariei unde exista hartile cu teritoriul administrativ al municipului. De asemenea, municipalitatea poate consulta arhiva OCPI, unde exista documentatiile care au stat la baza hartilor prin care se delimiteaza granitele intre localitati. In ultima instanta, daca i-ar interesa cu adevarat, edilii pot apela la arhiva Institutului National de Geodezie din Bucuresti, singura institutie abilitata sa puna in circulatie harti pe baza masuratorilor efectuate de birourile judetene ale OCPI. Nici argumentul primariei ca Legea nr. 2 din 1968 este ambigua nu sta in picioare, deoarece aparitia legii a fost urmata de instructiuni de aplicare prin care Oficiile de Cadastru si Organizare Teritorial-Administrativa erau obligate sa intocmeasca pentru fiecare localitate a României un dosar tehnic pe baza caruia se realizau hartile. „PUG-urile celor trei localitati, Craiova, Cârcea si Malu Mare, reprezinta doar intentiile de dezvoltare a localitatilor, limitele administrative ramânând neschimbate pâna la aparitia unei noi legi. Nimeni nu poate emite autorizatii de construire in afara granitei administrative, chiar daca aceasta a fost stabilita in urma cu 30 de ani. Extinderea Craiovei este normala din punct de vedere socio-economic, dar ilegala deocamdata din punct de vedere administrativ-teritorial“, a declarat unul dintre specialistii OCPI Dolj, care a dorit sa-si pastreze anonimatul de frica eventualelor presiuni.
Fiecare primar cu PUG-ul lui
Primarul Antonie Solomon, cel care a ridicat PUG-ul la rang de lege, spune ca este indreptatit sa elibereze autorizatii de construire pe terenurile altei localitati. „Când am preluat comunele, am luat si terenurile. Toate municipiile mari au facut la fel. Cât priveste adresa de la minister, o s-o studiem si o sa formulam un raspuns oficial“, s-a justificat primarul. Solomon confunda insa fostele localitati Cernele, Simnicul de Jos si Mofleni, devenite cartiere ale Craiovei, cu cele doua comune, Malu Mare si Cârcea, care si-au pastrat identitatea teritorial-administrativa, ajungând chiar sa se judece cu Primaria Craiova pentru aceasta. Alexandru Dicu, primarul din Malu Mare, sustine ca are si el un PUG avizat de consiliul judetean, aprobat de consiliul local, pentru care a primit si viza de legalitate de la Prefectura Dolj. „PUG-ul de la Malu Mare respecta limita administrativ-teritoriala impusa de Legea nr. 2 din 1968 care include in Malu Mare portiunea de la «Calul Mort» pâna la fosta ferma a partidului, adica toata partea dreapta a soselei Craiova – Caracal pe care se afla si Selgros. O parte dintre firmele de pe acest teren platesc impozitele la Malu Mare. Am discutat si cu reprezentantii Selgros, ramânând ca de la 1 ianuarie 2006 sa plateasca toti impozite la noi“, a declarat primarul Dicu. PUG are si comuna Cârcea, care a primit deja avizul consiliului judetean si a fost aprobat in consiliul local pentru care se asteapta viza de legalitate a perfecturii. „Noi suntem in proces cu Metro de mai mult timp, pentru ca le-am cerut sa se inscrie in Registrul Agricol de la Cârcea si sa plateasca taxele si impozitele locale la noi, nu la Craiova, cum se intâmpla acum. In urma cu ceva timp, mai multi proprietari de teren din spatele magazinului au dat in judecata Metro si au obligat-o sa-si mute canalizarea de pe terenurile lor. Firma a venit la primarie sa ceara avizul pentru un nou sistem de canalizare pe care in final l-am dat, obtinând si promisiunea lor ca din 2006 vor plati impozitele la Cârcea“, a declarat primarul localitatii, Valerica Pupaza. Indiferent câte PUG-uri isi va comanda Primaria Craiova sau câte autorizatii de construire va emite pe alte teritorii, un singur lucru este de necontestat: Craiova are nevoie sa se extinda, dar si de o lege care sa-i permita acest lucru.
