Jaf de miliarde – cam asa s-ar putea denumi generic ilegalitatile pe banda rulanta savârsite de municipalitatea craioveana, care, profitând de boala tuturor prefectilor din ultimii ani, durerea in cot, deturneaza sume astronomice din taxele si impozitele cuvenite, conform legii, comunelor Cârcea si Malu Mare.
Daca Vasile Bulucea si-a pus numele pe ceea ce poate fi numit „Afacerea METRO“, adica jecmanirea comunei Cosoveni de toate taxele si impozitele provenite de la amintitul Cash&Carry (problema mostenita acum de noua comuna Cârcea), actualul primar Antonie Solomon dovedeste ca a avut ce invata de la cel al carui viceprimar a fost. Numai ca, de aceasta data administratia lui Solomon comite o ilegalitate flagranta, nu doar prin autorizarea ilegala a constructiei noului Cash&Carry SELGROS, ci si prin incasarea taxelor si impozitelor de aici, in ciuda faptului ca supermarketul SELGROS Craiova este construit la… Malu Mare.
Jaful practicat de administratia craioveana in dauna comunei Malu Mare intra in contradictie chiar cu avizul dat de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului in anul 2000, cu ocazia intocmirii noului Plan de Urbanism General (PUG) al Craiovei. Mai mult decât atât, Consiliul Local Craiova isi incalca regulat propriile hotarâri.
Avizul care incrimineaza primaria
Sa incepem cu inceputul.
Prin Legea nr. 2/1968 se stabileau limitele administrativ-teritoriale ale tuturor localitatilor din România. In privinta municipiului Craiova a avut loc o singura modificare a acestei legi, printr-un decret al lui Nicolae Ceausescu. In consecinta, pe 27 iulie 1981 a fost republicata in Buletinul Oficial Legea nr. 2/1968 in noua sa forma, prin care localitatile Facai, Mofleni, Popoveni si Simnicul de Jos au fost declarate localitati componente ale municipiului Craiova. Legea n-a mai fost insa modificata pâna in prezent.
Prin 1998, Consiliul Local Craiova a inceput demersurile pentru realizarea PUG-ului municipiului. Doi ani mai târziu, dupa realizarea PUG-ului de catre SC PROIECT Craiova SA, a fost solicitat avizul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (MLPAT), aviz necesar inainte de aprobarea PUG-ului de catre consiliul local. Pe 24 ianuarie 2000, MLPAT a emis avizul nr. 93, semnat de secretarul de stat Serban Theodor Antonescu.
Prezentam in continuare câteva dintre conditiile puse de minister in momentul emiterii avizului:
„Având in vedere faptul ca modificarea teritoriului administrativ se poate face numai prin lege, pentru zonele cu probleme de incalcare a teritoriului administrativ trebuie luate in consideratie urmatoarele:
– Primaria municipiului Craiova nu poate elibera autorizatii de construire pentru zonele care nu-i apartin din punct de vedere administrativ;
– PUG-ul poate fi aplicat numai daca exista protocoale de colaborare incheiate cu unitatile administrativ-teritoriale cu care exista un conflict teritorial;
– daca nu exista nici un fel de intelegeri, este necesara etapizarea aplicarii PUG-ului in zonele de conflict, prin instituirea interdictiei de construire pâna la rezolvarea legala a extinderii teritoriului administrativ;
– elaborarea PUG-urilor pentru unitatile administrativ-teritoriale din jurul municipiului Craiova vor fi elaborate sub coordonarea Consiliului Judetean Dolj si vor fi corelate cu PUG-ul municipiului Craiova“.
Autorizatii emise ilegal de municipalitate
Dupa obtinerea avizului de la MLPAT, Consiliul Local Craiova a aprobat, in sedinta din 29 februarie 2000, noul PUG al municipiului. In art. 1 al Hotarârii nr. 23/29.02.2000 s-a mentionat clar: „Se aproba Planul Urbanistic General si Regulamentul de Urbanism aferent pentru Municipiul Craiova, in varianta propusa prin proiectul nr. 6913/A/1998 cu completarile si recomandarile din Avizul nr. 43/1999 al Consiliului Judetean Dolj, Avizului nr. 215/2000 al Ministerului Culturii, Directia Monumentelor Istorice, si Avizului nr. 93/2000 al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarâre“. Municipalitatea craioveana si-a insusit, deci, conditiile impuse in avizul MLPAT. Asta nu inseamna insa ca le-a si respectat. Dimpotriva, le-a incalcat in mod repetat si flagrant.
„Conform acestor conditii, Primaria Craiova era obligata sa nu elibereze autorizatii de construire pentru zonele care nu-i apartineau. Insa a eliberat, inclusiv pentru SELGROS. Trebuia instituita interdictia de construire pentru teritoriile disputate cu comunele invecinate. Noi, Consiliul Judetean Dolj, am respectat aceasta interdictie, dar Primaria Craiova nu. Ceea ce a tinut de noi, anume corelarea PUG-ului Craiovei cu cel al localitatilor invecinate, am facut, in sensul ca acolo unde aparea intravilan la Craiova, apare intravilan si la Malu Mare, spre exemplu. Numai ca zona respectiva, cum ar fi cea de la SELGROS, chiar daca apare in intravilanul Craiovei, este pe teritoriul administrativ al comunei Malu Mare“, a mentionat Dumitru Cernatescu, arhitectul-sef al judetului Dolj.
SELGROS – construit la Malu Mare, autorizat de… Craiova
Fiind rost de taxe si impozite babane, municipalitatea bulucisto-solomonista a uitat rapid de prevederile Hotarârii Consiliului Local Craiova nr. 23/2000 si de conditiile impuse de MLPAT, autorizând in serie constructii dincolo de granitele administrative ale Craiovei si aprobând fara nici o jena, la foc automat, tot felul de PUD-uri (Plan Urbanistic de Detaliu) pe zone care, administrativ, nu avea nici un drept.
Pe 12 noiembrie 2002, in mare taina, fara stirea Primariei Malu Mare, municipalitatea craioveana a emis autorizatia de construire pentru SELGROS. „Conform legii, SELGROS se afla pe teritoriul administrativ al comunei Malu Mare. Drept urmare, autorizatia de construire trebuia emisa de Consiliul Judetean Dolj, cu avizul Primariei Malu Mare. Nu s-a intâmplat insa asa“, a mentionat Dumitru Cernatescu, arhitectul-sef al judetului Dolj.
„Asa s-a ajuns ca SELGROS sa plateasca taxele si impozitele la Craiova, desi se afla pe teritoriul nostru administrativ, ceea ce este ilegal. Noi o sa trimitem somatii catre SELGROS si toate celelalte institutii ridicate pe teritoriul nostru administrativ sa plateasca la noi taxele si impozitele prevazute de lege, si nu la Craiova, asa cum fac in prezent. Oricum, pentru aceste firme este mult mai convenabil sa plateasca la noi, intrucât taxele sunt de vreo… 15 ori mai mici decât la Craiova“, a precizat Alexandru Dicu, primarul din Malu Mare.
Vorba-n vânt, boala prefectilor
Fostul prefect de Dolj, actualmente deputatul Ion Calin, a incercat sa „cosmetizeze“ ilegalitatea incalcarii de municipalitate a granitelor administrative. A dispus, in urma cu mai bine de doi ani, ca Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Dolj sa efectueze o cartografiere a granitelor municipiului, etapa urmatoare fiind organizarea unei intâlniri „de gradul III“ intre primarul Craiovei si primarii localitatilor invecinate, pentru o lamurire, cât de cât, a situatiei si pentru promovarea unui proiect de modificare prin lege a limitelor administrative ale municipiului. „Cum limitele administrative sunt stabilite prin lege, trebuie sa fie modificate tot printr-o lege, un proiect in acest sens urmând sa fie propus guvernului si parlamentului chiar de noi“, spunea, la mijlocul anului 2003, prefectul de atunci, Ion Calin. Doar ca prefectul devenit intre timp deputat a uitat destul de repede ce a promis, dovedind cât de mult adevar ascunde o veche vorba româneasca, conform careia promisiunea si scarpinatul nu costa nimic.
Cel care i-a urmat in scaunul de prefect, Virgil Boboc, a promis si el ca va lua masuri in aceasta privinta. Nu de alta, dar Boboc isi are casa chiar in „linia I“ a „razboiului“ dintre Cârcea si Craiova, nestiind nici el prea bine daca este orasean de Craiova sau taran de Cârcea. „Vom rezolva aceasta problema inainte de finele anului 2003, la sfârsitul lunii noiembrie sau, cel mai târziu, la inceputul lui decembrie“, promitea fostul prefect Boboc. Totul a ramas la stadiul de promisiune, aratând cât de tare il „misca“ aceasta problema.
Si actualul prefect de Dolj, Nicolae Giugea, a promis, inca de la „inscaunare“, ca va lamuri problema incalcarii de catre Craiova a granitelor administrativ-teritoriale ale comunelor invecinate. Giugea ocupa de un an functia de prim om al judetului, dar nici el n-a fost in stare sa faca ceva in acest sens.
