14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitatePrimarul, investitiile si investitorii... lipsa

Primarul, investitiile si investitorii… lipsa

Cind ajungi pentru prima data in comuna Amarastii de Jos nu ai cum sa nu observi paradoxurile.


Pe de o parte, fintina arteziana in constructie din parcul central, pe de alta, zecile de oameni al caror unic venit e ajutorul social. Ion Dinu, primarul localitatii, spune ca pentru cele trei sate arondate (Amarastii de Jos, Prapor si Ocolna), care numara in total sase mii de locuitori, nu s-a alocat anul acesta nici un leu de la buget. Desi se fac eforturi pentru modernizarea comunei, lipsa investitorilor straini condamna locuitorii de aici la saracie.


Prima oprire in comuna Amarastii de Jos: primaria, o cladire frumoasa, proaspat renovata. Primarul Ion Dinu este ocupat cu treburile comunei: e sedinta cu angajatii si se impart responsabilitati. „Pai cum sa fie viata la noi? Frumoasa. Avem un program SAPARD de un milion de euro pentru apa. Cei din Amarastii de Jos si cei din Prapor vor beneficia de el. Avem liceu, trei scoli si cinci gradinite. Sint in total 850 de copii in comuna din care 260 in Ocolna. Bani de la buget nu am primit anul asta, dar nu ma pling pentru ca peste tot e la fel. Avem biblioteca, centru medico-social pentru adulti, cinci biserici. Vreau sa le fac si celor din Ocolna o biserica, ca pina acum nu le-am facut decit doua spatii de invatamint“, a spus Ion Dinu.


Investitii pentru tineri


Primarul insira toate realizarile sale – doua parcuri, cel central si unul in Prapor, loc de joaca pentru copii, baza sportiva cu pista de popice…- si tine sa precizeze ca e la al doilea mandat in fruntea comunei. „Toate astea le fac pentru tinerii din comuna. Chiar daca nu se poate spune ca exista o problema cu migratia tinerilor la oras sau chiar in strainatate, consider ca este mai bine ca ea sa fie prevenita. E foarte important ca tinerii sa ramina aici, sa gaseasca aici toate conditiile pentru distractie si munca“, a spus Ion Dinu. Din cind in cind se iteste la usa primarului un angajat cu cite o hirtie in mina, pe care o asaza cu grija pe birou. „Ce vrea asta? Sa plece in Spania? Si ce vrea de la mine? A, ca a lucrat in agricultura. Pai, a lucrat“. Si stampila se loveste sec de suprafata mata a hirtiei care promite un trai mai bun.


460 de dosare de ajutor social


In curind va fi inaugurat Monumentul eroilor din 1944. Monumentul este de fapt gata, dar urmeaza sa fie inscriptionata placa memoriala cu numele eroilor ucisi atunci. O alta investitie pe cale de a fi finalizata este fintina arteziana din parcul central. Pe marginea drumului lucreaza de zor la spatiile verzi vreo douazeci de femei care beneficiaza de ajutor social. „Noua ne dau banii dupa ce ne terminam treaba, nu ca in alte parti“, spune o femeie de vreo 40 de ani. In comuna nu si-a mai facut de mult aparitia un investitor care sa ofere locuri de munca, asa ca s-au adunat pina in prezent aproximativ 460 de dosare de ajutor social.


Carenta de… pamint


Principala problema cu care se confrunta comuna este lipsa de teren pentru retrocedari. „Avem 180 de cereri din partea satenilor, adica aproximativ 700 de hectare de teren, si noi nu avem nici o palma de pamint. Oamenii nu vor despagubiri in locul terenului, ei vor inapoi ce a fost cindva al lor“, a spus Ion Dinu. Situatia s-a complicat o data cu intrarea in vigoare a noii legislatii in domeniu, care modifica Legea 1/2000. Potrivit acesteia, restituirea terenurilor agricole se va face integral in natura, la nivelul anului 1945, iar despagubirile banesti nu vor mai fi posibile decit in situatii exceptionale.


Drumul lubenitelor


Pe soseaua care leaga Amarastii de Jos de Ocolna stau insirate de-o parte si de alta a drumului zeci de gramezi si carute cu pepeni verzi. Vin aici oameni de prin partile locului care nu au posibilitatea sa se deplaseze pina in oras sa-si vinda produsele. Nea Lucian are cimpul cu pepeni la 50 de metri de sosea si isi reimprospateaza in fiecare dimineata stocul. Noaptea doarme acolo. Se uita mindru la muntele de lubenite de linga scaunelul lui. „E munca mea si din asta traiesc. Le-am ingrijit foarte mult, lubenitele au nevoie de foarte multa apa. E drept ca nu prea am clienti aici, dar eu zic ca e si asta o munca, si inca una cinstita. Mai bine decit sa dau in cap…Da’ nu vreti o lubenita?“.


In Amarastii de Jos, speranta moare ultima. Satenii spun ca vor avea cindva si ei o comuna asa cum apar ele in povestirile celor ce se intorc din strainatate. Trebuie doar timp, bani si rabdare. „Noi sa fim sanatosi, ca le-om face pe toate“, conchide un batrin.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS