Situat la citiva kilometri de comuna Amarastii de Jos, satul Ocolna este o asezare parca din alte timpuri, cu ulite inguste si animale pascind nestingherite pe miristile din apropiere. Localitatea a fost infiintata pe vremea lui Carol I, cind aici au fost adusi zeci de romi pentru a munci la ferma din apropiere. Cu timpul, desi ferma s-a desfiintat, comunitatea de romi a devenit tot mai numeroasa, ajungind in prezent la aproape 1.100 de persoane.
Vestea ca a sosit cineva nou in sat s-a raspindit repede. Romii s-au strins in jurul masinii si au inceput sa puna intrebari. „De la ziar, de la Craiova? A, pai stati sa va spun eu ce e pe la noi pe aici, ca e jale!“, a spus o femeie. Se intruneste rapid „consiliul“ satului si plingerile incep sa se tina lant. O prima problema dezbatuta este cea a asistentei medicale. Satul nu beneficiaza de asa ceva si pentru o consultatie locuitorii sint nevoiti sa strabata pe jos opt kilometri pina la Amarastii de Jos sau zece pina la Dabuleni. Pentru ca in sat nu exista retea de telefonie fixa, in cazul urgentelor medicale oamenii trebuie sa apeleze la ajutorul vecinilor mai instariti, care au un telefon mobil. „Astia de la telefoane au venit acum vreo doi ani si au instalat un post telefonic aici, dar nu l-au dat in folosinta si a ramas asa, de bibelou“, a spus o batrina din Ocolna. Situatia devine mult mai grea atunci cind drumul din sat devine impracticabil, iar unicul mijloc de transport cu care se poate circula este tractorul.
Satul nu s-a mai extins de ani buni
Majoritatea locuitorilor de aici beneficiaza de ajutor social si, conform prevederilor legii, presteaza munci in folosul comunitatii, in special in localitatea Amarastii de Jos. Acestia sint trimisi sa puna umarul la infrumusetarea altor zone din comuna, desi satul lor are mare nevoie de amenajari. „Am facut tot ce ne-au zis, iar ajutorul social ajunge decit o data la doua luni la noi. Pai, noi muncim pentru altii si aici in sat nu se face nimic“, a spus Marian Caliu. Alta problema a satenilor din Ocolna este cea a lipsei de terenuri. Desi numarul locuitorilor este in crestere, acestia nu au primit de ani buni nici o bucata de teren. Casele construite in urma cu zeci de ani pentru familii de cite doua persoane adapostesc acum familii care au in componenta chiar si zece membri. „Parca sintem in lagar aici, nu ne dau nimic, ne mai arunca un os din cind in cind si cred ca si-au facut datoria. Ne-a facut primarul cimitir, numai ca sa nu ne mai ducem mortii la cimitirul din Amarasti“, a spus Marian Caliu.
„Sa ma duc sa muncesc toata ziua pentru doua sute de mii?“
E drept ca nici satenii nu se omoara cu munca. La prinz, cind in celelalte sate munca la cimp este in toi, in Ocolna poti vedea la tot pasul oameni care se racoresc pe prispa la umbra nucilor. Sa muncesti cu ziua inseamna sa te injosesti. „Sa ma duc sa muncesc toata ziua pentru doua sute de mii? Pai, patronu’ nu e niciodata multumit, nu-ti da de mincare si poate la sfirsit nu-ti da nici banii si ai muncit degeaba“, a spus Selvetian Stoican.
Singurele venituri ale locuitorilor din Ocolna sint ajutorul social si alocatiile copiilor care se mai duc la scoala. Chiar daca aici au fost inaugurate de curind doua unitati de invatamint moderne, localnicii nu pun mare pret pe educatie si prefera sa-si trimita copiii sa munceasca. „Copiii astia sint crescuti cu sapa-n mina. Ii trimitem si la scoala, dar mai degraba ii oprim sa munceasca si mai scoatem un ban cu ei. Noi n-avem carte si pina acum nu ne-am plins de asta“, a spus unul dintre sateni.
