Unul dintre cele mai discutate programe de preaderare oferite României de Uniunea Europeana este SAPARD, program creat pentru agricultura si dezvoltarea rurala in tarile candidate. Pentru români, accesarea acestuia s-a dovedit destul de greoaie, fapt care a atras nemultumirea expertilor Uniunii, care nu au inteles de ce banii nerambursabili oferiti pentru proiecte eligibile nu sint doriti de investitorii din agricultura. Principalele motive ale derularii anevoioase a programului sint legate de modalitatea de decontare a cheltuielilor, de blocarea sumelor pe care investitorul este obligat sa le aiba in cont pe tot parcursul proiectului finantat, precum si de documentatia stufoasa ceruta pentru finantare si decontare.
Sumele nerambursabile oferite de Uniunea Europeana României prin programul SAPARD depind in mare masura de rabdarea investitorilor si de corectitudinea intocmirii documentatiei tehnice si financiare pe baza careia se accepta finantarea proiectelor inaintate spre aprobare. Desi niciodata banii alocati pentru masurile programului nu au fost epuizati, semnalele din teritoriu dind drept cauza in majoritatea cazurilor saracia potentialilor beneficiari din mediul rural, precum si complexitatea documentatiilor din dosarele proiectelor, Uniunea a ramas ferma pe pozitie neschimbind nimic in sensul accesibilizarii programului. In judetul Dolj, au fost intocmite doar 26 de proiecte, dintre care doar trei au fost finalizate.
Cine da banii fixeaza conditiile
Proiectele finalizate s-au inscris in masura 1.1 „Imbunatatirea prelucrarii marketingului produselor agricole si piscicole“, reusindu-se modernizarea si extinderea unei unitati de industrializare a carnii in Craiova, modernizarea unui abator de pasari in comuna Bucovat si modernizarea Cramei Segarcea. Tot in cadrul acestei masuri se afla in curs de contractare un proiect de achizitionare de mijloace de transport special si cintare bascule pentru citeva dintre silozurile judetului Dolj. Valoarea proiectelor din programul SAPARD este cuprinsa intre 5.000 si patru milioane de euro, in functie de complexitatea si potenta beneficiarului. Dragomir Brumar, director executiv adjunct in cadrul Directiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala Dolj, spune: „Proiectele nu au acoperit niciodata fondurile puse la dispozitie de Uniune. Ele se initiaza si se deruleaza greoi datorita masurilor draconice pe care trebuie sa le indeplineasca investitorul beneficiar al fondurilor nerambursabile. Una dintre metodele care ar fi usurat accesibilitatea acestui program ar fi fost avansul spre decontare, dar cine da banii fixeaza si conditiile, asa ca nu putem sa facem altfel. Finantarea pe proiect te obliga sa faci cheltuiala din banii tai, dupa care pe baza documentelor programul isi deconteaza sumele. Poate ca ne-am obisnuit noi sa obtinem usor unele lucruri si sa nu mai dam socoteala nimanui de felul in care le-am obtinut asa ca ni se pare ca este mult mai usor sa criticam decit sa facem ceva“.
Experimentul „melcul“ a esuat in Dolj
Pe masura „Investitii in exploatatii agricole“, judetul Dolj are opt proiecte eligibile, toate aflate in diverse faze de derulare. Titularii a sapte din cele opt proiecte depuse doresc sa achizitioneze utilaje si masini agricole, iar un proiect este destinat inlocuirii vitei-de-vie imbatrinite din Podgoria Segarcea. In cadrul masurii „Dezvoltarea si diversificarea activitatii economice“, investitorul din comuna Cernatesti care se hotarise sa creasca melci pe banii Uniunii s-ar putea sa ramina fara ferma din cauza unui finantator german (MTS) care s-a angajat sa suporte contributia personala a fermierului si care deocamdata nu se stie daca a dat sau nu faliment. Programele Uniunii au fost create pentru persoanele care au ceva bani.
