Zilele acestea au avut loc, in Capitala, lucrarile stiintifice ale celei de-a VI-a editii a Congresului International de Dacologie „Kogaion 2005“, care s-au desfasurat in incinta Hotelului Intercontinental din Bucuresti, la initiativa Societatii Dacia Revival International, al carei presedinte este dr. Napoleon Savescu.
Ca si in anii trecuti, sesiunile si programele asociate Congresului au acoperit numeroase aspecte ale istoriei Daciei, fiind marcat astfel stadiul actual al cercetarilor si au dat in acelasi timp, atit cercetatorilor consacrati, cit si celor mai tineri, o oportunitate de a-si prezenta lucrarile.
La dezbateri au fost invitate mai multe personalitati ale lumii culturale, istorice, etnografice si stiintifice, atit din România, cit si din Statele Unite, Elvetia, Spania, Republica Moldova, Macedonia, Albania, Italia si Germania.
Anul acesta, principala tema de dezbatere are ca subiect Muntele Sfint al dacilor, vestitul Kogaion, pomenit din antichitate in lucrarile lui Strabon si Herodot. Localizarea acestui adevarat templu al spiritualitatii dacice nu a fost niciodata dovedita stiintific, in ciuda supozitiilor care s-au facut de-a lungul vremurilor. Multe dintre lucrarile prezentate in cadrul Congresului au ca subiect localizarea si rolul acestui munte in istoria dacilor.
Tablitele din plumb de la Sinaia, care au stirnit atitea polemici de-a lungul vremii, au ocupat alt spatiu important in cadrul Congresului, talmacirea si provenienta lor fiind subiecte de dezbatere intre participantii la eveniment. Potrivit Adrianei Bucurescu, „cele peste 100 de tablite de plumb, ce provin de la Sinaia, sint cu siguranta geto-dacice intrucit cuprind: un alfabet identic cu cel vechi românesc, zis „chirilic“; nume de zei, regi, cetati, ape etc., ce fac parte din istoria cunoscuta a Daciei; imagini cu personaje imbracate exact ca dacii de pe Columna lui Traian, de pe monumentul de la Adamclisi si de pe alte monumente cunoscute ca apartinind culturii si civilizatiei geto-dacice“.
Un alt argument in favoarea atribuirii acestor tablite dacilor este limba in care sint scrise, asemanatoare cu limba româna si cu cea albaneza, ultima fiind socotita de specialisti ca singura limba traca vorbita in prezent, a sustinut Bucurescu intr-o lucrare prezentata la Congres. Tablitele de la Sinaia sint de o importanta covirsitoare pentru istoria si cultura noastra, fiind prima oara cind aflam ce spun dacii despre ei insisi si despre dusmanii lor cei mai crunti, romanii. Importanta lor consta nu numai in informatiile istorice deosebit de valoroase, ci si in frumusetea artistica, de multe ori la treapta de capodopere, literare si plastice. De fapt, tablitele de la Sinaia alcatuiesc epopeea poporului daco-roman, Miorita fiind doar un rezumat al acesteia.
De asemenea, in cadrul dezbaterilor au mai fost discutate flagelul reprezentat de braconajul arheologic, civilizatia dacica, precum si mostenirea cultural-spirituala a poporului român cu radacini adinci in istoria dacilor.
