Lupta in instanta pentru locuintele de serviciu ale magistratilor

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Ministerul de Justitie (MJ) a sesizat vineri Ministerul de Finante, cerindu-i sa initieze actiune in instanta pentru anularea celor cinci contracte de vinzare-cumparare incheiate de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru cinci locuinte de serviciu, aflate in patrimoniul Regiei Autonome Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat.

Conform unui comunicat al MJ, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu era proprietara acestor imobile si nici nu a fost autorizata sau mandatata prin nici un act normativ de proprietar (statul) sa le instraineze. Printre cei cinci judecatori care au dorit sa-si cumpere locuintele de serviciu se numara fosta presedinta a Tribunalului Olt, Lidia Barbulescu, in prezent vicepresedinta instantei supreme, precum si magistratii aceleiasi instante Dragos Barcanescu, Victor Pasca Camenita si Pavel Perju. Cei cinci „petenti“ au sesizat Curtea de Apel Bucuresti si au cerut in instanta recunoasterea dreptului de cumparare a locuintelor de serviciu, dupa ce guvernul a aprobat OUG nr. 35/2005, care abroga Legea nr. 579/2004, privind vinzarea locuintelor de serviciu.

„Ministerul Justitiei a constatat ca multi dintre beneficiarii locuintelor de serviciu din Bucuresti sint judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care, in majoritatea cazurilor, au fost detasati din provincie, unde ei detin deja locuinte proprietate personala si ale caror venituri lunare (aproximativ 60 de milioane de lei net) le-ar permite cumpararea unei locuinte in Bucuresti. Notiunea insasi de locuinta de serviciu presupune ca aceasta sa fie folosita, si nu vinduta. In prezent, exista un mare numar de cereri de atribuire a unei locuinte de serviciu din partea unor tineri judecatori, care nu isi pot permite sa cumpere o locuinta. Sint nesolutionate 56 de cereri de atribuire a unei locuinte de serviciu din partea angajatilor ministerului, datind din perioada 1999-2004, si alte 121 de cereri cu o vechime medie de cinci ani, formulate de judecatorii de la instantele din raza Curtii de Apel Bucuresti“, se mai arata in comunicatul MJ.