16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateLa Primaria Bechet bate vintul schimbarii

La Primaria Bechet bate vintul schimbarii

Cu putin timp inainte de alegerile locale din acest an, comuna Bechet a devenit oras. Alaturi de fosta comuna Dabuleni, devenita in acelasi timp oras, a marit numarul localitatilor urbane ale Doljului de la cinci la sapte, deschizind perspective noi locuitorilor din aceasta zona. Noul statut de oras, alaturi de vechiul statut de port la Dunare al Bechetului, obliga edilii la un management modern, conform cu cerintele europene. Uniunea Europeana catre care ne indreptam va fi extrem de generoasa cu fondurile alocate dezvoltarii, in special, a agriculturii moderne, fonduri pe care comunitatea din noul oras Bechet va trebui sa le cheltuiasca in scopul pentru care au fost alocate si cu chibzuinta. Negocierile de aderare ale Romaniei la UE pe capitolul agricultura pot fi considerate un succes, cu conditia ca la conducerea primariilor localitatilor preponderent agrare sa fie alese echipe care sa fie capabile sa atinga parametrii negociati. Din instinct, electorii care au votat de curind consiliile locale si judetene s-au orientat catre echipe noi, in speranta unei vieti mai bune. Persoana cea mai importanta intr-o administratie locala, de care depind proiecte sau accesari de fonduri europene, si, nu in ultima instanta, traiul mai bun al cetatenilor, este primarul. In cinci din cele sapte orase ale Doljului, acesta nu a putut fi ales din primul tur de scrutin, urmind ca situatia sa se limpezeasca dupa 20 iunie, scrutin la care vor participa candidatii PSD si cei ai Aliantei PD-PNL.

In Bechet, alegatorii, constienti de importanta aducerii in fruntea primariei, pentru patru ani, a unei persoane de care depind dezvoltarea noului oras si imbunatatirea vietii lor, au aminat, prin votul exprimat, decizia pentru turul doi de scrutin din 20 iunie. Alianta PD-PNL catre care s-au indreptat sperantele alegatorilor, obtinind majoritatea in consiliul local, trimite in turul doi candidatul PNL, Constantin Oclei.

Inginer agronom de meserie, Oclei poate sa scoata orasul Bechet, care traieste din agricultura, din zona crepusculara in care l-a aruncat actualul primar Glavan. Prin neimplicare si prin incapacitate manageriala, Glavan a adus locuitorii carora mai vrea sa le smulga o data votul in pragul foametei, facind din rudari si costorari (care reprezinra 35% din populatie) slugi si robi, condamnindu-i prin neinitierea nici unui proiect social sa traiasca in mizerie, saracie, umilinta.

Cind s-a descoperit ca nu absolvise nici scoala generala, Glavan era secretar de partid si primar, iar Colegiul de disciplina al PCR a facut mare ancheta si, ca sa nu se faca de ris partidul care a promovat un asemenea specimen, l-a obligat sa se duca la Scoala din Amarasti si sa dea examen de absolvire a claselor V- VIII. Intr-o zi, Glavan a trecut toate cele patru clase care-l desparteau de liceu, desi era deja elev la cursurile fara frecventa ale liceului din Dabuleni, in clasa terminala. Profesorul de biologie, care era mai tinar decit elevul Glavan, isi aminteste de el intr-o singura ipostaza: ca sa-l poata trece clasa, l-a intrebat ce intelege prin ereditate. Elevul Glavan, om matur si cu functie grea, a raspuns senin ca ereditate inseamna legatura dintre barbat si femeie. La virsta pe care o avea, 40 de ani, Glavan ar fi trebuit sa stie, si daca nu era primar, ca acea legatura la care se referea el poarta alt nume, care incepe cu litera „F“.

Dupa 1990, Glavan si-a oprit pentru el o parte din paminturi, circa 400 de hectare pe care le-a trecut intr-o asociatie pe care a declarat-o continuatoarea fostului CAP care se destrama. A mai oprit si fabrica de conserve ce nu apucase sa produca nimic si a administrat asociatia in paralel cu primaria, in asa fel incit s-a ales praful si de primarie, si de asociatie. A incasat subventiile de la stat, desi nu toata suprafata a cultivat-o, dar a raportat-o ca fiind lucrata.

Proprietarii de pamint care i-au incredintat proprietatile nici nu au visat ca primarul administrator de societate le-a inchiriat pamintul contra sumei de trei-patru milioane de lei hectarul si ca banii de pe aceste chirii ilegale i-a pus la adapost, incasind dobinzi de care nu vrea sa spuna nimanui unde si de ce le tine. Subventiile incasate de Glavan ar fi trebuit sa se duca la cei ce muncesc pamintul, nu la cei ce-l dau cu chirie. A vindut fabrica de conserve pe 1,5 miliarde de lei, fara sa-i intrebe pe actionari si fara sa le dea cota parte din ea.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS