Cele 12 comune nou-infiintate in Dolj pot colecta anual, in medie, venituri proprii de cite 500 de milioane de lei
Autoritatile doljene se zbat sa puna pe picioare 12 noi administratii locale, dupa ce numarul localitatilor din judet s-a marit de la 99 la 111, prin reinfiintarea unor comune desfiintate in 1968. Edilii argumenteaza ca, in acest fel, locuitorii satelor devenite comune vor avea un grad mai mare de autodeterminare. Deocamdata, cele 12 administratii, in fruntea carora s-au numit recent primari interimari pina la alegerile locale din luna iunie, nu au destui bani nici macar pentru conditiile minime de functionare. Practic, in aceste comune nu exista consilii locale, iar primarii si functionarii nu au experienta in administratie. Se estimeaza ca aceste administratii nu vor deveni functionale la un nivel acceptabil mai devreme de 15 august.
La aceste probleme se adauga si faptul ca legiuitorul nu a prevazut fonduri pentru ca aparatul birocratic sa poata functiona, tot consiliul judetean fiind pus in situatia de a cauta surse de finantare pentru noile entitati administrative. In opinia lui Petre Petrescu, vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Dolj, reinfiintarea celor 12 comune nu este un motiv de bucurie, nici pentru specialistii din cadrul CJ si nici pentru viitorii primari alesi prin referendum, deoarece acestia vor avea la dispozitie fonduri limitate pentru a pune in aplicare masurile. „Cresterea numarului de administratii locale, de la 99 la 111, va duce la repartizarea fondurilor disponibile la nivelul judetului la un numar mai mare de localitati, ceea ce inseamna ca fiecare va primi mai putin“, a spus Petrescu.
Doua miliarde – suma medie minima de functionare a administratiei rurale
In plus, CJ trebuie sa aloce anual fonduri denumite „cote pentru echilibrarea bugetelor locale“, in cazul in care aceste administratii nu reusesc sa-si realizeze din venituri proprii sumele considerate minime pentru conditii optime de functionare. Or, in cazurile mentionate, suma medie necesara pe localitate ar fi de circa doua miliarde de lei. Asta, in conditiile in care nici actualele administratii, cu potential mai mare de cotizanti la bugetul local, nu reusesc sa adune ca venituri proprii decit circa un miliard de lei.
Se estimeaza ca o asemenea localitate va colecta anual, ca venituri proprii, in jur de 500 de milioane de lei, atit cit valoreaza in prezent un apartament cu doua-trei camere in Craiova. Ba, suma ar putea fi platita, in conditiile cresterii preturilor la imobile, chiar si pentru o garsoniera ultracentrala cu imbunatatiri. Este greu de spus ce investitii poate realiza cu aceasta suma un primar, in absenta unor bani acordati tot de stat sau a unor programe cu finantare externa.
