16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024

O lume cu susu’-n jos

Institutia militara cu atributele ei este condusa de oameni de cariera cu functii si grade diferite, care sint remunerati de la buget.

In cadrul reformei generale a societatii noastre, declansata dupa decembrie 1989, s-a inscris si armata tarii, care a mostenit structuri organizatorice multiple si greoaie, greu de condus in lupta, si o tehnica militara in mare parte atipica si uzata moral.

Reforma declansata in Armata Romana s-a desfasurat in trei etape distincte. Intr-o prima etapa, cuprinsa intre anii 1990-1998, au fost desfiintate structurile organizatorice greoaie. Astfel, armatele de arme intrunite, diviziile si regimentele de toate genurile de arme au fost inlocuite cu structuri organizatorice mult mai suple si mobile, de tipul corpurilor de armata teritoriale, brigazi si batalioane de arme intrunite si de arme.

Trecerea la noile structuri organizatorice a presupus in mod logic si disponibilizarea personalului (ofiteri, maistri militari, subofiteri si salariati civili) ramas fara obiectul muncii.

Astfel, de la un efectiv de aproximativ 300.000 de militari si civili, cit numara armata inainte de 1989, s-a ajuns, la sfirsitul primei etape, la un efectiv de aproximativ 200.000 de oameni. Cadrele disponibilizate care intruneau conditii de pensionare au fost pensionate, iar cei care nu se incadrau in aceste conditii au fost distribuiti la alte mari unitati si unitati, care dispuneau de functii neincadrate la data respectiva.

In perioada sus-mentionata, veniturile cadrelor militare au fost modeste, iar in baza legislatiei in domeniu li s-au acordat venituri in valoare de 80% din media lunara a veniturilor pe ultimii cinci ani de serviciu si sase salarii compensatorii impozabile.

Desi au fost cadrele armatei cu gradele si functiile cele mai mari, precum si cu vechimea completa, prin pensionare au beneficiat de venituri foarte modeste.

Reforma in armata continua si dupa 1998, in cadrul celei de-a doua etape, cu masuri privind imbunatatirea legislatiei in vigoare in ceea ce priveste pensionarea cadrelor militare, cu accent pe reducerea virstei de pensionare si cresterea veniturilor obtinute prin pensionare.

Fenomenul a fost determinat de faptul ca, pe masura ce se desfiintau noi structuri organizatorice, ramineau disponibile tot mai multe cadre militare, cu virsta intre 40 si 50 de ani, care trebuia sa-si regaseasca locul in societate.

In afara de solutiile adoptate in etapa intii, s-a apelat la modalitatea reconversiei fortei de munca la nivel national, cu asimilarea inclusiv a cadrelor militare. Majoritatea insa au fost disponibilizati prin pensionare si somaj, primind 100% din venitul lunar realizat in ultimul an de serviciu si 20 de salarii compensatorii neimpozabile. Pentru ca salariile cadrelor militare au crescut an de an dupa 1998, acestea au obtinut prin pensionare venituri de peste 10.000.000 lei/lunar.

Incepind cu anul 2001, se intra intr-o noua etapa de reforma in armata, insotita, evident, de noi completari si modificari la legislatia de profil, in vigoare.

Astfel, tuturor cadrelor militare care au indeplinit functii de comanda nemijlocita, la fiecare patru ani de comanda li s-a adaugat un an la vechime, iar in cazul celor care s-au aflat in serviciul de lupta permanenta, durata de sase luni a fost echivalata cu un an de vechime. Toate acestea, insotite, bineinteles, si de remunerari mult mai consistente fata de cei pensionati anterior.

In sedinta CSAT din 1.04.2003, s-a stabilit ca efectivele Armatei Romane sa se cifreze la sfirsitul anului 2004 la 140.000 de oameni, dintre care 112.000 militari si 28.000 civili, iar in anul 2007, efectivele acesteia sa fie reduse pina la 90.000 de oameni, din care 75.000 de militari si 15.000 de civili.

Prin completarile si modificarile aduse legislatiei de profil in vigoare, cadrele militare disponibilizate in etapa a treia au realizat venituri mai mari fata de cele pensionate in etapa a II-a si duble fata de cele pensionate in prima etapa.

Avind in vedere faptul ca aceia pensionati in prima etapa au fost comandantii si sefii celor pensionati in urmatoarele doua etape, veniturile discrepante realizate duc la concluzia ca lumea, intr-adevar, s-a intors cu susu’-n jos.

Incercarile actualului guvern de a recorela pensiile cadrelor militare nu au facut altceva in afara unei apropieri cu 60-70% fata de valoarea absoluta. Singura solutie viabila pentru realizarea unor venituri egale de catre toti pensionarii militari ramine recalcularea pensiilor, pentru ca lumea sa revina la normal.

Pe undeva, este de inteles faptul ca puterea actuala isi creeaza cadrul legislativ propice obtinerii unor venituri cit mai mari, dar ce spun cei dintii, ce ne facem cu capra vecinului?

Aceste semnale ale ofiterilor si celorlalte cadre militare in rezerva din Garnizoana Craiova se vor face resimtite, probabil, si la conducerea Ministerului Apararii Nationale, cu masuri in consecinta.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS