24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024

Flash

La moara lui Morega s-ar putea prinde si peste

Ca mare sef al Cooperatiei gorjene, Ilie Morega „si-a tras “ si el ce a putut: citeva spatii comerciale, mori etc. La Motru a pus ochii pe locul in care edilii de dinainte de ’89 au vrut sa faca un iaz cu peste. Poate ca le-ar fi iesit lucrarea, daca un buldozerist, venit in graba cu utilaj cu tot de la mine, nu ar fi agatat cablurile care apartineau Securitatii si care treceau chiar pe viitorul iaz. Cind s-au sesizat organele ca le-au fost zdruncinate cablurile, s-a sistat si lucrarea, care a ramas la nivel de… groapa pina in anii democratiei. Pe „felie“ cu italienii, Morega a cumparat pamintul din jurul a ceea ce trebuia sa fie iaz cu peste si a „turnat“ o moara cu utilaje moderne. Afacerea trebuia sa fie profitabila, ca doar se derula in zona defavorizata. Cind n-o mai merge treaba cu faina alba, se poate trece rapid la turnatul citorva puieti de peste in balta din fata morii, ca tot se deruleaza acum proiecte prin programul SAPARD de infiintare a crescatoriilor de peste.

Robu’ lui Dumnezeu lucreaza si la Motru

Pentru ca, in anii sai de glorie, actuala Companie a Lignitului a darimat multe biserici, stramutind sate intregi, in dorinta de a da „tarii cit mai mult carbune“, dupa 1990 a hotarit sa-si spele pacatele finantind construirea unei biserici crestin-ortodoxe in Motru. Biserica greco-catolica, intrucit isi regasise foarte multi enoriasi in oras, construise deja o biserica si multi dintre oamenii din ce in ce mai strimtorati se duceau sa se roage la greco-catolici, unde era si mai larg, si mai inalt. Mitropolia Olteniei a fost pe faza si a profitat de larghetea buzunarului companiei lignitului, incredintind lucrarea de construire a sfintului lacas ortodox unei societati de-ale lui Constantin Robu. Inceput in 1994, sfintul lacas, care are o capacitate estimata la 400 de suflete, n-a mai fost terminat nici pina in zilele noastre, pe motiv ca finantatorului i s-au subtiat finantele, iar constructorului i s-au inmultit lucrarile.

Piata cu haine

In piata din Motru, numai piinea e autohtona, fabricata in cuptoarele din localitate. In rest… portocale, banane, mere olandeze si haine turcesti din belsug. De toate felurile, marimile si culorile. Un bazar cu haine, insirat pe mesele de ciment si linga care se mai „ratacea“ vreo lada cu piine sau vreun sac cu cartofi. Oamenii treceau, priveau, plecau. Singurul loc mai animat era o taraba ultracentrala, la care se comercializau tuica de casa, muraturi si visinata.

Datornicii ministerului

Cei 23.500 de locuitori ai Motrului datoreaza, pentru caldura primita si apa consumata, peste 40 de miliarde de lei. Suma care trebuie virata, ca nicaieri altundeva, nu vreunei regii locale, ci direct Ministerului Industriilor si Resurselor. Si asta, pentru ca UATAP – Uzina de Agent Termic si Apa Potabila – este subordonata direct ministerului. Consiliul local nu se grabeste deloc sa ia in patrimoniu o societate aflata cam „pe duca“ si ale carei cazane, dupa ce ca sint vechi, mai sint si neomologate! Iar la bugetul propriu, de 127 de miliarde, care de-abia reuseste sa suporte alocarea de fonduri celor 400 de beneficiari ai Legii venitului minim garantat, o societate cu pierderi mai lipsea!

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS