Doi localnici au refuzat sa-si ia paminturile de frica impozitului
Primaria Mirsani a terminat inca din vara trecuta restituirea paminturilor conform legilor fondului funciar. Toti au luat in proprietate ceea ce au avut de luat, ba, mai mult, sustine primarul Ghencioiu, doi locuitori ai comunei nici macar nu vor sa auda de aceasta lege, desi au revendicat cite cinci hectare de teren. Ei ar fi refuzat sa-si primeasca paminturile inapoi deoarece nu vor sa plateasca impozit. Singurul capitol unde legile proprietatii mai au de asteptat este Legea 10, a imobilelor nationalizate, unde se inregistreaza sase cazuri care vor fi rezolvare dupa aparitia normelor metodologice de aplicare a actului normativ amintit.
Primaria se teme sa asfalteze drumurile prin finantare SAPARD
Desi ar avea nevoie de drumuri mai bune, edilii comunei Mirsani au suflat si in iaurt cind a fost vorba sa depuna proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii, finantate de agentia SAPARD. Ca sa fie viabile si sa fie puse in practica, zece la suta din costurile proiectelor trebuia suportate de comunitate. Ceea ce nu s-a intimplat insa deoarece conducerea primariei a considerat prea scumpa cota pe care trebuia s-o achite. Ceva totusi s-a facut cu banii comunitatii. In decembrie 2000, au fost alocate 200 de milioane de lei pentru pietruirea unui drum de trei kilometri, iar in 2001 Primaria Mirsani a realizat patru kilometri de drum asfaltat, in colaborare cu Primaria Daneti. Costurile investitiei, de circa 600 de milioane de lei, au fost impartite in mod egal intre cele doua comune vecine.
Cercetarea cartofului nu mai este o prioritate
Vesti deloc imbucuratoare pentru locuitorii din Mirsani vin dinspre Statiunea de cercetare a cartofului, cindva o mindrie a comunei. Schimbarile succesive din politica agricola au dus la concluzia ca statiunea trebuie desfiintata sau comasata cu cea de cercetare de la Dabuleni. Cei mai multi nu sint de acord cu aceasta masura. Ei considera ca statiunea ar putea face inca multe pentru agricultura din sudul tarii. In trecut, ea a avut rezultate notabile in cercetarea si dezvoltarea cartofului timpuriu. Atunci avea in circuitul agricol mai mult de 1.000 de hectare de teren, acum nu mai are decit 200. In cei 22 de ani de existenta, a furnizat culturi pentru toata Oltenia si zona de sud a Romaniei, asa ca oamenii nu inteleg de ce se zvoneste ca va fi desfiintata.
Spor demografic negativ
Ca in mai toate localitatile rurale, saracia si migratia catre oras in cautarea unui loc de munca au facut ca sporul demografic sa fie negativ. Spre exemplu, anul trecut au fost inregistrate la primarie 99 de decese si doar zece nasteri, aici fiind incluse si adoptiile. La o localitate de 5.300 de locuitori, atit cit s-a inregistrat la ultimul recensamint al populatiei, este destul de putin. Edilii considera insa ca este loc si de mai bine, mai ales ca au auzit de alte comune in care situatia este, intr-adevar, dramatica. In plus, anul trecut s-au inregistrat 31 de casatorii, in urma carora se spera ca numarul locuitorilor sa mai creasca putin.
Helesteu pentru pescari
In curind, amatorii pescuitului isi vor putea satisface aceasta pasiune la helesteul care a fost deja amenajat in localitate. Helesteul nu are, deocamdata, pic de peste, deoarece localnicii nu s-au inteles cu cei de la Piscicola Dunareni pentru popularea lui cu puiet, insa se spera ca in cel mai scurt timp acesta sa devina functional. Primarul Constantin Ghencioiu a precizat ca nu s-a gindit deocamdata daca va institui sau nu taxa pe pescuit.
