Cele doua balti de pe teritoriul satului Ghindeni au fost obiectul unor intrigi permanente in ultimii ani. Actorii implicati in cursa pentru adjudecarea licitatiei privind administrarea baltilor care, luate impreuna, totalizeaza 4,5 hectare: Ilie Macesanu – un prosper circiumar al asezarii, Ion Dragomir – asociatul sau in afaceri, si Stanel Ion – cel care detine monopolul transportului in comun catre oras, acesta fiind patronul unicului autobuz care face curse zilnice pe aceasta ruta. De ce ar vrea cineva sa inchirieze cele doua balti? Pentru ca una este plina cu peste, iar cealalta poate fi folosita pentru irigat, in schimbul platirii unei taxe, bineinteles. Cine ar fi banuit atunci ca pestele va isca un adevarat scandal in comuna?…
Cind o face balta peste…
Totul a inceput cind primarul Marin Motoi a anuntat ca face licitatie publica pentru balta cu peste, ca toata afacerea sa aiba un aer cit se poate de democratic. Prin caietul de sarcini, i se cerea viitorului chirias participarea pe piata comunei cu 25% din recolta anuala si asigurarea ca nu va stopa accesul la irigatii din cealalta balta.
Macesanu si Stanel s-au inscris imediat in cursa, desi licitatia pentru inchiriere pornea de la suma de 20 de milioane de lei pe an. Iata cum s-a desfasurat mai departe firul evenimentelor, dupa cum povesteste Ilie Macesanu:
„Domne, eu stiam de la inceput ca licitatia este masluita si ca Stanel se intelesese in prealabil cu primarul sa o cistige. Dar n-am zis nimic, am platit garantia de participare, dupa care urma sa licitez. A doua zi m-am razgindit si n-am mai fost la primarie. A cistigat Stanel si dupa aia nu a mai respectat clauzele contractuale, dar eu stiu ca a secat balta, am martori. Degeaba am cerut un control de la prefectura, ei au concluzionat ca nu a fost nimic in neregula“.
Pe firul povestii isi face aparitia si Ion Dragomir (dar asta mai mult de forma), care se inscrie in dimineata zilei cu pricina in cursa. Fapt care nu a schimbat cu nimic deznodamintul final.
Afaceri in stil texan, negociate in barul lui Iliuta
In fapt, iata care ar fi realitatea, dupa cum au recunoscut trei dintre cei implicati, mai putin Stanel: in seara de dinaintea licitatiei, Macesanu il cheama la barul sau pe primarul Motoi si pe ceilalti doi, cu gindul sa ajunga la o intelegere si sa administreze in comun baltile. Dupa doua-trei pahare in plus de caciula, primarul ar fi acceptat, dar numai verbal, acest tirg. Drept pentru care, s-au despartit stabilind ca licitatia sa fie cistigata pe numele unuia dintre ei, dupa care urma sa se respecte intelegerea. Peste noapte insa, pe Macesanu (patronul circiumei, va amintiti?) il roade indoiala si a doua zi nu se mai prezinta. Cum nu exista decit un singur participant, afacerea pestelui risca sa se duca pe apa simbetei asa ca pe chitanta de participare a lui Macesanu, absent, se taie cu pixul si se trece Dragomir Ion. Care bineinteles ca nu liciteaza decit pina la 20 de milioane si 50 de mii de lei. Cu 50.000 adaugate in ultimul moment, patronul autobuzului cistiga afacerea. Ulterior, acesta nu mai recunoaste intelegerea din circiuma si le spune celor care ramasesera cu buza umflata ca au pierdut pe barba lor, intrucit el are acte in regula.
„Al de e mai al dracu’ in afaceri cistiga!“
Singura solutie ramasa pentru Macesanu: contestarea licitatiei, pe motiv ca modificarile facute cu pixul pe chitanta de participare erau fals in acte publice. Cum aceasta nu a avut nici un efect, el a mai reclamat si incalcarea clauzelor contractuale, insa raspunsurile venite de la prefectura ii dau dreptate de fiecare data lui Stanel, pe motiv ca reclamatiile nu sint fondate.
Primarul Motoi admite ca in acea seara a baut impreuna cu cei doi la circiuma, punind la cale desfasurarea licitatiei, insa spune ca, legal, are dreptate:
„Euuu? Dar ce legatura am eu cu balta? Nu as lua-o nici daca mi-ar da-o cineva pe gratis. E cuvintul meu contra cuvintului lor. Si nu ne-am inteles deloc, asa cum pretind ei. Pina la urma, al de e mai al dracu’ in afaceri cistiga, ce sa le fac?“ Ce ar mai ramine de spus dupa toata aceasta poveste e ca Macesanu este hotarit sa nu se lase cu una-cu doua, taxele locale percepute pentru pescuitul in balta sint de 20-30 de mii de lei, iar chiriasul scoate bani frumosi de pe urma afacerii.
