16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024

Maladiile coronariene

Singele este propulsat in aproximativ 100.000 km de vase sanguine printr-o pompa foarte performanta, inima. Acest muschi plin de cavitati, de dimensiunea unui pumn, este capabil sa bata de 70 de ori intr-un minut si sa pompeze cind se relaxeaza cinci, sase litri de singe pe minut. Principalul lichid din organismul uman, singele, aduce in celule oxigen si elementele energetice de care omul are nevoie pentru a supravietui. El circula printr-un sistem foarte bine structurat de vase sangvine: arterele transporta singele incarcat cu oxigen si nutrimente de la inima catre tesuturi; micile artere se ramifica in capilarii care asigura schimbul intre singe si tesuturi; venele preiau singele dezoxigenat si plin de dioxid de carbon de la tesuturi catre inima. De aici, singele este impins catre plamini, unde „varsa“ dioxidul de carbon si se „umple“ cu oxigen. Singele se intoarce din nou la inima fiind pregatit pentru o noua cursa.

Inima, care preia 10% din oxigenul consumat de intregul organism, are o permanenta nevoie de singe pentru a transporta elementele necesare supravietuirii umane. Ea este irigata de doua artere dispuse in coroana, arterele coronariene. Pe acestea se pot forma depozite de grasime care conduc progresiv la o strimtare a arterelor, denumita de medici stenoza. In urma fenomenului respectiv rezulta o insuficienta irigare a inimii, care este originea bolilor coronariene care reprezinta in Occident a doua cauza a decesului, dupa cancer. Obstructionarea arterelor coronariene produce la nivelul tesuturilor inimii ischemia – reducerea aportului sangvin.

Maladiile coronariene prezinta mai multe aspecte pe plan clinic.

Anghina pectorala se caracterizeaza printr-o durere intensa care apare la efort. Aceasta reprezinta semnalul de alarma care declanseaza bolile coronariene, durerile se agraveaza, iar bolnavul este predispus la crize cardiace sau la infarct miocardic. Infarctul se poate produce pentru ca circulatia sangvina este brusc intrerupta si, in consecinta, un muschi al inimii este privat de oxigen si iremediabil distrus.

Arteroscleroza, procesul prin care peretele arterelor se ingroasa, se incarca cu grasimi pierzindu-si elasticitatea, este principala cauza a accidentelor coronariene si in general a bolilor cardiovasculare de origine ischemica. Conform studiului Framingham publicat in 1948 si a altor studii epidemiologice, au fost evidentiati factorii cu risc crescut de producere a arterosclerozei:

– bolile care genereaza o crestere a colesterolului in singe, hipertensiunea arteriala si diabetul;

– obiceiuri de viata nocive organismului precum fumatul, sedentarismul, alimentatia bogata in grasimi animale;

– elemente independente de noi precum imbatrinirea, iar la barbati, boala este ereditara.

Recentele studii elaborate au evidentiat rolul agentilor infectiosi in dezvoltarea arterosclerozei. Pe peretii arterelor s-au gasit bacterii din familia Chlamydia, dar acest lucru nu a dovedit cert ca bacteria este responsabila de aparitia maladiei.

Patologia cardiaca nu se limiteaza la bolile arteriale. Anomaliile valvelor inimii, bolile muschilor inimii, tulburari ale ritmului cardiac sint alte afectiuni intilnite frecvent. Studiile asupra bolilor cardiovasculare in ansamblul lor au reputat de-a lungul anilor progrese remarcabile, dar, datorita frecventei lor, maladiile sint in permanenta in atentia specialistilor, cautindu-se noi metode de tratament sau de prevenire.

O viata echilibrata, in care excesele si viciile nu isi gasesc locul, poate reduce la minimum aparitia bolilor coronariene.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS