La cei 20 de ani pe care ii are, Oanta poate spune ca este un om implinit. Maturizat inainte de vreme, baiatul blond, cu ochi albastri si zimbet cald, se poate lauda ca a realizat mai mult decit au reusit altii intr-o viata intreaga. Are o casa a lui, dobindita prin truda si renuntari, are economii la ciorap si planuri de viitor bine cumpanite. Toate aceste lucruri se datoreaza celor doua valori esentiale, de care Oanta a tinut mereu seama si dupa care si-a calauzit pasii in viata: munca si Dumnezeu.
Il cheama Cristian Ion Buzatu, dar toti cei care il indragesc ii spun Oanta. Si ti-e si greu sa nu-l ai la inima pe baiatul cu fata senina, mereu zimbitoare. Viata lui Oanta nu a fost niciodata usoara, dar a luat lucrurile asa cum sint si nu s-a ferit niciodata sa munceasca pentru a scapa de saracie. Tatal nu si l-a cunoscut niciodata. Avea un an cind a murit. A fost crescut de al doilea sot al mamei, intr-o familie cu cinci copii.
„Eu cu sora-mea Mariana sintem cei mai mari. Eu am 20, ea are 24. Doar noi sintem facuti cu primul barbat, cu tatal meu natural. Ailalti trei sint facuti cu tati, asa ii spun eu, ca doar m-a crescut, adica Petre Rudareanu, al doilea barbat a lu’ mama. E Adelicu, care merge pe 15 si sta la Motatei, la mama Mita, mama lu’ tati, si mai sint Ileana, de 13 ani si Lucian Ionut, de zece ani, care stau aici, cu mama, la Hunia. Si eu sint plecat de aici de vreo sapte ani. Stau la bunici, la Cetate“, face baiatul prezentarea familiei.
„Nu beau, nu fumez“
Oanta a fost cioban. De acolo i se trag si bunastarea materiala, si convingerile religioase.
„Tati era cioban si ma lua cu el la oi. Dupa ce am prins mestesugul, m-am dus singur. M-am bagat oier la niste oameni buni, la Vasile Constantin. Mi-au spus si el, si nevasta-sa: <<Ma, uite ce ne-am gindit noi: mai bine nu-ti dam toti banii in mina. Oprim din ei, ii punem deoparte si, cind se string destui, iti luam o casa>>. Io, daca nu fumez, nu beau, am fost de acord. Desi opreau pentru casa, din ce-mi dadeau imi ajungea sa fac si economii, de mai am si acum. Si dupa aia asa au facut. Acu’ patru ani, cind am facut 16 ani, mi-au luat o casa acolo, la Cetate, cu doua camere si-o sala. Noua milioane au dat pe ea. M-am si mutat acolo, dar tot la bunici maninc, ca mi-e greu singur“, spune tinarul proprietar cu mindrie.
„Munca nu prea sta in fata mea!“
Mai in gluma, mai in serios, muncitor, cu casa si deloc urit, Oanta a devenit una dintre cele mai bune partide pentru fetele amatoare de maritis. Numai ca gindul insuratorii este departe de el. Cel putin pentru acum.
„M-am gindit sa ma pocaiesc. Tot de cind eram cioban mi se trage. M-am intilnit cu un prieten, el e mai batrin decit mine. Si asa, din vorba in vorba, a inceput sa-mi povesteasca despre Dumnezeu. Eu habar nu aveam, dar am cascat urechile si am prins drag“, povesteste cu simplitate Cristian despre „intilnirea“ lui cu Dumnezeu.
Deocamdata, Oanta isi cauta un loc de munca, fiindca nici banii din oierit nu vor tine la nesfirsit! „Voiam sa plec in Serbia, ca auzisem ca se cistiga bine in agricultura. Da’ cica nu e bine nici acolo. Nu stiu ce-o sa fac, dar nu ma omoara grija. Munca nu prea sta in fata mea si nici nu sint din ala care sta cu ochii-n soare si asteapta sa scapete mai repede. Muncesc orice si o sa muncesc toata viata, pina oi deceda“, spune Oanta, zimbind increzator.
