Infiintarea Comitetului de bazin Jiu – Dunare

La Directia Apelor Jiu Craiova s-a constituit miercuri Comitetul de bazin Jiu – Dunare. Infiintat in baza HG nr. 1212 si a Legii Apelor 107 / 1996, Comitetul de bazin Jiu – Dunare reprezinta o noua etapa in gospodarirea durabila a resurselor de apa din zona.

Reunind principalii factori din domeniul apelor: statul, comunitatile locale, unitati de gospodarire a apelor, reprezentanti din industrie, agricultura si ONG-uri, comitetul are importante atributii in amenajarea si gospodarirea apelor, restrictia si folosirea apelor in perioade deficitare, in combaterea poluarilor accidentale si gospodarirea integrata a cantitatii si calitatii apei din bazinul hidrografic. Intre altele, comitetul de bazin recomanda si prioritati pentru realizarea programului de amenajare a bazinului hidrografic pe care-l are in grija.

Presedinte al Comitetului de bazin Jiu- Dunare a fost ales Cornel Mondea, prefectul de Dolj, iar vicepresedinte, Nicolae Ghigiu, directorul Directiei Ape Jiu- Craiova. Membri in comitet, din judetul Mehedinti, au fost alesi Constantin Sirbulescu, presedintele consiliului judetean, si Sandu Ion, directorul SGA Mehedinti. La aceasta prima intilnire, pentru judetul Mehedinti, au fost retinute urmatoarele lucrari: imbunatatirea serviciilor de apa in orasul Baia de Arama (statie de tratare si pompare a apei, extinderea retelei de transport si distributie a apei), aductiune pentru alimentarea cu apa a orasului Strehaia, asigurarea surselor pentru alimentarea cu apa in zonele rurale.

Pentru a preveni inundatiile, judetul Mehedinti trecind nu de mult printr-o astfel de nefericita experienta, se va amenaja albia riului Cosustea, pe o lungime de 6 km, in sectorul Corcova – confluenta cu Motru, si se va regulariza riul Racovat, la Ilovita, pe o lungime de 4 km. O alta lucrare, pe termen lung, este regularizarea riului Motru, pe o lungime de 12 km, in zona Brosteni – Motru. Obiectivele avute in vedere de Comitetul de bazin sint generoase.

Daca se vor gasi bani, se va realiza protectia, dezvoltarea si gospodarirea resurselor de apa prin respectarea echilibrului natural, aceste activitati fiind de interes public. Asa cum ne-am convins, astfel de activitati merg, la noi, din resurse in resurse, unele chiar politice.